Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for Octombrie 2010

Guvernul actual, condus de Emil BOC se va afla peste câteva zile, în faţa unei noi moţiuni de cenzură, după ce îşi va asumat răspunderea pentru Legea Educaţiei. Cel mai probabil, această moţiune nu va trece. Să ne amintim că la precedenta moţiune de cenzură, diferenţa dintre voturile “contra” şi cele “pentru” a fost destul de mică. Preşedintele Partidului Social Democrat, susţine că a găsit cele opt voturi care “îi lipseau”. Aşadar, prin asumarea răspunderii, Guvernul şi-a asumat şi un risc, consecinţele acestui gest politic pot fi mult mai importante decât căderea unui Cabinet, în condiţiile în care, nu mai târziu de luna viitoare, trebuie să fie luat în discuţie Bugetul de stat pe anul 2011. România se va afla într-o situaţie grea dacă Guvernul va fi obligat să plece, urm. Constituirea noului cabinet, validarea de către Parlament şi predarea ştafetei vor lua mult timp şi avem experienţa schimbărilor anterioare de Cabinet. Astfel, ar fi foarte greu ca Bugetul de stat pe 2011 să fie adoptat în termen rezonabil. Drept consecinţă, relaţiile dintre ţara noatră şi organismele internaţionale, faţă de care s-au făcut angajamente ferme, vor avea de suferit. Din păcate, în acest moment, depindem în măsură mare de aceste relaţii şi nu ne permitem ca ele să fie puse în pericol. România are nevoie în primul rând de stabilitate. Frământările care au loc pe scena politică au efect direct asupra economiei, care şi aşa trece printr-o perioadă proastă, din cauza crizei. În aceste condiţii, poate era mai bine ca Emil BOC să nu ia asume, acum, acest risc, însă şi Legea Educaţiei este importantă. Nu cred că există vreun parlamentar ca să nu fie conştient de lucrul acesta, iar Bugetul este şi el foarte important. A-l aproba la timp înseamnă, ca stat, a fi un partener responsabil de dialog pentru Fondul Monetar Internaţional şi celelalte instituţii europene.

Vă mulţumesc,

19 octombrie 2010
Dep. Mircea GORSARU

Read Full Post »

După grevele de săptămâna trecută şi presiuni din partea multor categorii sociale, PSD a organizat un Congres extraordinar pentru a beneficia de o mai mare susţinere şi oficializare a moţiunii de cenzură pe care au pregătit-o împreună cu liberalii.
La acest forum la care au participat peste 5.000 de membri de partid din toată ţara, s-a prezentat situaţia economică din România, situaţia politică extrem de critică la adresa actualului Guvern, s-au spus vorbe grele.
Ca şi act politic, Congresul a fost o reuşită pentru păstrarea imaginii şi procentelor actuale ale PSD, însă pentru concretizarea acestui demers este foarte important ca Parlamentul să voteze căderea Guvernului.
Aritmetica actuală, situaţia politică incertă şi plasarea României în faţa unui nou împrumut de la Fondul Monetar Internaţional, sunt câteva argumente care mă fac să cred că nu se va întâmpla nimic.
Moţiunea nu va trece, legile asumate vor fi adoptate, iar opoziţia va trebui să pregătească un nou act potitic care să pună în pericol actuala coaliţie de guvernare, actualul cabinet.
Probabil că în această sesiune parlamentară nu se va întâmpla nimic deosebit din punct de vedere politic, pentru că şi Bugetul de stat pe anul viitor trebuie adoptat.
Ce va fi însă în primăvară ?
După o iarnă care se anunţă a fi foarte grea, cu salarii mult diminuate, cu facturi la căldură care vor genera mari datorii, cu o populaţie din ce în ce mai slăbită şi îndatorată la bănci, România va avea mult de suferit, politicienii de pregătit noi moţiuni, iar cetăţenii noi mişcări sociale.

Vă mulţumesc,

19 octombrie 2010
Dep. Mircea GORSARU

Read Full Post »

După ce nu demult Guvernul şi-a schimbat o bună parte din miniştri cu alţii, pe ideea că toţi sunt parlamentari, deputaţi sau senatori, ieri, unul dintre miniştri şi-a dat demisia, fiind înlocuit tot de un parlamentar, senator, pe aceeaşi idee.
Remanierea şi demisiile unora au fost consecinţele presiunilor sociale, urmare a înrăutăţirii vieţii, a scumpirilor în urma creşterii TVA, a multor altele şi mai ales a concedierilor ce cresc pe zi ce trece.
Presiunea maselor devine din ce în ce mai mare, acum, în preajma sosirii iernii şi urmare a altor măsuri ce vor trebui operate în vederea realizării celor promise Fondului Monetar Internaţional şi Uniunii Europene.
Este greu a prezice ceea ce se poate întâmpla în viitorul apropiat din punct de vedere politic, întrucât opoziţia nu va renunţa nici la moţiunea de cenzură şi nici la alte forme de protest împotriva actualului cabinet, iar de această dată au sprijinul nemijlocit al cetăţenilor.
De cealaltă parte, actuala coaliţie nu mai beneficiază de sprijin popular, iar sloganul cu care au condus România: „ne întoarcem la popor” nu se mai potriveşte precum un an în urmă. A rămas doar o aritmetică parlamentară, care şi aceasta este fragilă, dovada fiind scandalul declanşat de Legea pensiilor.
Şi totuşi România are nevoie de soluţii.
Soluţiile par a fi tot de natură politică, deoarece în nici o ţară a Uniunii Europene şi nici un specialist în economie din Europa nu a găsit „soluţia magică” a crizei.
Ne aşteptăm în continuare la frământări ale clasei politice, la lupta pe proiecte politice, singurele care ne pot îndrepta spre ieşirea din impas, pentru că apoi soluţiile se vor găsi.
Ceea ce lipseşte se pare la ora actuală este încrederea.
Încrederea în clasa politică ce îşi asumă perioada următoare se pare că este şi soluţia momentului, soluţie care îi va determina pe cetăţeni de a reîncepe cu încredere să muncească pentru a găsi la rândul lor soluţii.
Temperamentul poporului român mă face să cred că aceştia îşi vor recăpăta încrederea în forţele proprii, iar România va redeveni ceea ce cu toţii sperăm, o ţară cu adevărat europeană, pentru că putem !

Vă mulţumesc

28 sept. 2009
Dep. Mircea GROSARU

Read Full Post »

Pe 17 martie 1861, Italia a devenit stat-naţiune. Statele peninsulei şi cele două Sicilii au fost unite de către regele Vittorio Emmanuele II din dinastia de Savoia. Arhitectul unificaţiei italiene a fost Contele Camillo Benso di Cavour, primul ministru al lui Vittorio Emmanuele. De asemenea, unul dintre personajele importante a fost conducătorul de armate Giuseppe Garibaldi. Regatul a declarat război Imperiului Austriac, dobândindu-şi independenţa. Aceasta este istoria PE scurt a unificării, iar anul viitor se vor sărbători 150 de la unificarea Italiei, prilej cu care statuia eroului Garibaldi va fi mutată într-o piaţă din Bucureşti, care va fi redenumită Piaţa Garibaldi.
Implicate în acest proiect sunt Ambasada Italiei la Bucureşti, Asociaţia Italienilor din România – RO.AS.IT. şi alte instituţii ale statului italian în România, alături de Primăria Capitalei.
Este a doua iniţiativă de acest gen. În anul curent, la începutul lunii iunie, statuia Lupoaicei a fost restaurată şi mutată din Piaţa Romană în Piaţa Sfântu Gheorghe, care acum se numeşte Piaţa Roma, marcându-se, astfel, înfrăţirea dintre cele două capitale, Bucureşti şi Roma.
Revenind la dezvelirea statuii lui Garibaldi, consider că este un nou prilej de a ne aduce aduce aminte de bunele relaţii existente între România şi Italia. De altfel, în noiembrie 2009, s-au împlinit 130 de ani de relaţii bilaterale româno-italiene. Prezenţa unei importante comunităţi româneşti în Italia, precum şi a numeroşilor etnici şi oameni de afaceri italieni în România, conferă relaţiilor bilaterale o trăsătură aparte.
Nu sunt multe ţări cu care România are legături atât de profunde şi solide de prietenie, precum este Italia. Aceste legături sunt, în primul rând, consecinţa originii comune, dar şi rodul eforturilor conjugate ale celor două diplomaţii, de la Bucureşti şi de la Roma.
Îmi exprim speranţa că, în viitorul deloc îndepărtat, vom participa la inaugurarea altor monumente-simbol italiene în România, dar şi la dezvelirea unor statui reprezentând eroi ai neamului românesc pe teritoriul Italiei, pentru că italienii sunt dispuşi să ne cunoască mai bine obiceiurile, cultura, tradiţiile, lucru observat de fiecare dată când artişti din ţara noastră au arătat cât de apropiate sunt cele două ţări şi popoare in spectacole de neuitat.

Vă mulţumesc

28 sept. 2009
Dep. Mircea GROSARU

Read Full Post »

Legea pensiilor a trecut cu multe discuţii şi nu numai de Parlament, iar acum este la latitudinea preşedintelui dacă o promulgă sau nu. Sunt convins că preşedintele Traian Băsescu o va face, pentru că nu este prima dată când se ajunge într-un punct în care trebuie să existe o « forţă » care să tranşeze o « mare problemă » ce din nou a generat multe polemici. Preşedintele Traian Băsescu o va face şi de data aceasta, asumându-şi responsabilitatea şi consecinţele ulterioare.
Legea Pensiilor promulgată în actuala formă, are nevoie de îmbunătăţiri ulterioare şi cu siguranţă va fi îmbunătăţită, dar nu acum. Situaţia economică şi politică în care ne aflăm nu ne permite să amânăm adoptarea legii în condiţiile în care o eventuală tergiversare ar putea pune în pericol primirea următoarei tranşe de bani de la Fondul Monetar Internaţional. Aceşti bani sunt absolut necesari pentru viaţa de zi cu zi dar şi pentru modernizarea structurii statului.
Avem nevoie de împrumut ? Ne putem împrumuta din altă parte mai ieftin ?
Nu, iar în momentul de faţă, împrumutul de la Fondul Monetar Internaţional reprezintă cea mai ieftină sursă pe care o avem la îndemână. Nu trebuie să ajungem în situaţia altor state, refuzate de FMI şi care au trebuit să apeleze la împrumuturi din alte părţi, mult mai scumpe. Din acest punct de vedere măcar, România stă bine. Faptul că experţii Fondului consideră că ţara noastră este eligibilă să primească banii promişi în tranşe este un semn că nu stăm chiar atât de rău încât să nu ne putem redresa, iar logica aceasta poate continua.
România nu va ajunge niciodată în incapacitate de plată, aşa cum susţin unii analişti economici aliniaţi pe la televiziuni, care tot ce fac este să vorbească, să alarmeze populaţia, care niciodată nu au soluţii, ci doar păreri pline de critici la adresa politicienilor, din care unele sunt chiar potrivite.
Este uşor să îţi dai cu părarea pe cifre necunoscute, pe situaţii neîntâlnite pentru că nu îţi asumi nici un risc.
Chiar dacă perioada de criză o să fie poate mai lungă pentru România decât pentru alte ţări, vom trece peste ea cu consecinţe economice şi politice, care încep să se vadă, iar cel mai bine se simte în viaţa politică, tot ea fiind cea de la care vom aştepta adevărate soluţii ce ne va ajuta să depăşim momentul.

Vă mulţumesc

28 sept. 2009
Dep. Mircea GROSARU

Read Full Post »

În aceste zile, pensionarii privesc cu mâhnire la ce se petrece pe scena politică. Se simt păcăliţi. Ce le-au promis guvernele care s-au succedat la conducerea ţării, culminând cu actualul cabinet, nu se regăseşte în forma finală a Legii Pensiilor, care, foarte probabil, va trece până la urmă de Parlament. Vorbele sunt diferite de faptele traduse prin această lege. Li s-a spus că punctul de pensie va creşte, dar, în realitate, nu se va întâmpla asta. S-a spus, de asemenea, că vârsta pensionării va scădea. Ei bine, viitorii pensionari au aflat că legea prevede contrariul.

Din păcate, pensionarii sunt văzuţi ca o masă de manevră. Ca o categorie socială care, chiar dacă este nedreptăţită, nu are cum să riposteze. şi care ”uită şi iartă” până la următoarele alegeri. Pensionarii cred în onestitatea celor care, periodic, le cer votul. Buna lor credinţă se confundă, însă, cu naivitatea.

Guvernul profită că această categorie socială nu are mijloace de constrângere. Pensionarii nu pot face grevă în adevăratul sens al cuvântului. Protestele lor nu afectează vreun sector al economiei, deci nu sunt băgate în seamă.

Se spune că Legea Pensiilor trebuie votată cât mai repede, pentru că de adoptarea ei ar fi condiţionată primirea unei noi tranşe de la Fondul Monetar Internaţional. Nu aceasta este realitatea. Într-adevăr, România are restanţe în ceea ce priveşte legislaţia din domeniul pensiilor. Ele se referă, însă, la reglementarea pensiilor private şi a pensiilor speciale, nu la un proiect legislativ care să se refere strict la punctul de pensie sau la vârsta de pensionare.

Aşadar, bătrânii din România au aflat că pensia pentru care au muncit o viaţă întreagă a pierdut lupta cu inflaţia. Acum, aproximativ şase milioane dintre ei aşteaptă ultima lovitură: hotărârea ca şi pensiile mai mici de 1.000 de lei să fie impozitate. Pentru că, aşa cum susţin reprezentanţii Guvernului, orice venit trebuie impozitat, indiferent cât de mic ar fi el.

Vă mulţumesc

21 sept. 2009
Dep. Mircea GROSARU

Read Full Post »

În week-end-ul care tocmai a trecut, Bucureştiul a sărbătorit 551 de ani de atestare documentară. Cu această ocazie, pe străzile din centrul vechi al oraşului şi în alte locuri publice s-a desfăşurat o serie de manifestări cultural-artistice foarte apreciate. Asociaţia Italienilor din România – RO.AS.IT. şi-a adus contribuţia la acest program, ca un cadou pentru bucureşteni şi pentru turiştii care au vizitat în această perioadă capitala României.
Sâmbătă, 18 septembrie, a fost improvizată o scenă pe Strada Lipscani, aproape de locul unde este amplasată statuia Lupoaicei, cel mai puternic simbol al originii comune a popoarelor român şi italian. Acolo au dat prima reprezentanţie artiştii RO.AS.IT.
Mai întâi, ansamblul ”Di nuovo insieme” a făcut o demonstraţie de dansuri tradiţionale italiene şi româneşti, îndelung aplaudată de public. Momentul artistic oferit de etnicii italieni din România a continuat cu mini-recitalul lui Antonio Furnari, tenor care, în 50 de ani de carieră, a câştigat două discuri de aur. Solistul Alex Tomaselli, reprezentantul noului val de artişti, a încheiat seara cu două cântece antrenante. Spectacolul a fost repetat duminică, 19 septembrie, în Piaţa Constituţiei.

Nu numai etnicii italieni au cântat şi au dansat cu ocazia celei de-a 551-a aniversări a Bucureştiului, ci şi turcii, grecii, germanii, lipovenii şi alte multe minorităţi conlocuitoare. Astfel, s-a văzut încă o dată că România, prin capitala sa şi nu numai, este un leagăn al interculturalităţii şi un loc în care diversele etnii îşi conservă şi îşi exprimă neîngrădit identitatea.

Din acest punct de vedere, Bucureştiul se află în acelaşi rând cu marile oraşe ale lumii civilizate. Acum, la ceas de sărbătoare, îi urăm urbei fondate, aşa cum spune legenda, de ciobanul Bucur să redevină în cât mai scurt timp capitala europeană strălucitoare care a fost odată, pe când i se spunea ”micul Paris”.

Vă mulţumesc

21 sept. 2009
Dep. Mircea GROSARU

Read Full Post »

Older Posts »