Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for the ‘Declaratii politice’ Category

În aceste zile, pensionarii privesc cu mâhnire la ce se petrece pe scena politică. Se simt păcăliţi. Ce le-au promis guvernele care s-au succedat la conducerea ţării, culminând cu actualul cabinet, nu se regăseşte în forma finală a Legii Pensiilor, care, foarte probabil, va trece până la urmă de Parlament. Vorbele sunt diferite de faptele traduse prin această lege. Li s-a spus că punctul de pensie va creşte, dar, în realitate, nu se va întâmpla asta. S-a spus, de asemenea, că vârsta pensionării va scădea. Ei bine, viitorii pensionari au aflat că legea prevede contrariul.

Din păcate, pensionarii sunt văzuţi ca o masă de manevră. Ca o categorie socială care, chiar dacă este nedreptăţită, nu are cum să riposteze. şi care ”uită şi iartă” până la următoarele alegeri. Pensionarii cred în onestitatea celor care, periodic, le cer votul. Buna lor credinţă se confundă, însă, cu naivitatea.

Guvernul profită că această categorie socială nu are mijloace de constrângere. Pensionarii nu pot face grevă în adevăratul sens al cuvântului. Protestele lor nu afectează vreun sector al economiei, deci nu sunt băgate în seamă.

Se spune că Legea Pensiilor trebuie votată cât mai repede, pentru că de adoptarea ei ar fi condiţionată primirea unei noi tranşe de la Fondul Monetar Internaţional. Nu aceasta este realitatea. Într-adevăr, România are restanţe în ceea ce priveşte legislaţia din domeniul pensiilor. Ele se referă, însă, la reglementarea pensiilor private şi a pensiilor speciale, nu la un proiect legislativ care să se refere strict la punctul de pensie sau la vârsta de pensionare.

Aşadar, bătrânii din România au aflat că pensia pentru care au muncit o viaţă întreagă a pierdut lupta cu inflaţia. Acum, aproximativ şase milioane dintre ei aşteaptă ultima lovitură: hotărârea ca şi pensiile mai mici de 1.000 de lei să fie impozitate. Pentru că, aşa cum susţin reprezentanţii Guvernului, orice venit trebuie impozitat, indiferent cât de mic ar fi el.

Vă mulţumesc

21 sept. 2009
Dep. Mircea GROSARU

Reclame

Read Full Post »

În week-end-ul care tocmai a trecut, Bucureştiul a sărbătorit 551 de ani de atestare documentară. Cu această ocazie, pe străzile din centrul vechi al oraşului şi în alte locuri publice s-a desfăşurat o serie de manifestări cultural-artistice foarte apreciate. Asociaţia Italienilor din România – RO.AS.IT. şi-a adus contribuţia la acest program, ca un cadou pentru bucureşteni şi pentru turiştii care au vizitat în această perioadă capitala României.
Sâmbătă, 18 septembrie, a fost improvizată o scenă pe Strada Lipscani, aproape de locul unde este amplasată statuia Lupoaicei, cel mai puternic simbol al originii comune a popoarelor român şi italian. Acolo au dat prima reprezentanţie artiştii RO.AS.IT.
Mai întâi, ansamblul ”Di nuovo insieme” a făcut o demonstraţie de dansuri tradiţionale italiene şi româneşti, îndelung aplaudată de public. Momentul artistic oferit de etnicii italieni din România a continuat cu mini-recitalul lui Antonio Furnari, tenor care, în 50 de ani de carieră, a câştigat două discuri de aur. Solistul Alex Tomaselli, reprezentantul noului val de artişti, a încheiat seara cu două cântece antrenante. Spectacolul a fost repetat duminică, 19 septembrie, în Piaţa Constituţiei.

Nu numai etnicii italieni au cântat şi au dansat cu ocazia celei de-a 551-a aniversări a Bucureştiului, ci şi turcii, grecii, germanii, lipovenii şi alte multe minorităţi conlocuitoare. Astfel, s-a văzut încă o dată că România, prin capitala sa şi nu numai, este un leagăn al interculturalităţii şi un loc în care diversele etnii îşi conservă şi îşi exprimă neîngrădit identitatea.

Din acest punct de vedere, Bucureştiul se află în acelaşi rând cu marile oraşe ale lumii civilizate. Acum, la ceas de sărbătoare, îi urăm urbei fondate, aşa cum spune legenda, de ciobanul Bucur să redevină în cât mai scurt timp capitala europeană strălucitoare care a fost odată, pe când i se spunea ”micul Paris”.

Vă mulţumesc

21 sept. 2009
Dep. Mircea GROSARU

Read Full Post »

În această toamnă se anunţă ample mişcări sindicale ce pot culmina cu o grevă generală pe termen nederminat în sistemul public.
Pentru unii lideri sindicali, va fi momentul oportun să apară pe toate posturile de televiziune şi să strige sus şi tare cât de nemiloşi sunt cu guvernanţii, să afirme cât de puternici sunt ei, să ameninţe cu paralizarea ţării în cazul în care nu li se vor rezolva revendicările.
Se poate ca opinia publică să aibă un deja-vu. E probabil ca filmul acesta să fi mai rulat de multe ori pe micile ecrane. Nu în cadrul cinematecii, ci la emisiunile de ştiri şi talk-show-uri. În primăvara care a trecut, am avut mitinguri care au adunat zeci de mii de cetăţeni nemulţumiţi, cărora şefii de sindicat le spuneau, prin portavoce, exact ceea ce doreau să audă. Aceiaşi lideri i-au trimis apoi acasă, promiţându-le că va fi bine. Dar nu s-a schimbat nimic. Treptat, sindicaliştii de rând au început să îşi piardă încrederea în aceşti lideri, pe care îi acuză că negociază în interes personal, şi nu al grupului pe care îl reprezintă.
Oare este compromisă mişcarea sindicală când este atâta nevoie de ea ?
Da, într-o oarecare măsură. De-a lungul timpului, mai mulţi şefi de sindicat au trecut de partea cealaltă a baricadei, după ce au acumulat capital de imagine în timpul momentelor de tensiune socială. Au renunţat la luptă în schimbul privilegiilor oferite de un partid sau de altul. Aceste precedente, coroborate cu pasivitatea suspectă a unora dintre actualii lideri, fac ca sindicatele să nu mai aibă credibilitate. Sunt asemenea unor câini care latră, dar nu muşcă.
În timp ce în alte ţări sindicaliştii sunt priviţi ca o forţă teribilă pusă exclusiv în slujba categoriilor sociale, în România ei se confundă, de multe ori, cu o masă de manevră. Fiecare grevă este pusă pe seama intervenţiei vreunui partid politic. Astfel, este mai uşor ca protestele să fie contracarate..
Este de urmărit care va fi relaţia dintre sindicate şi noul Guvern. Ce răgaz concret le va fi oferit miniştrilor instalaţi la începutul lunii şi care dintre liderii sindicali vor încerca să spele imaginea defavorabilă pe care o au acum.

Vă mulţumesc

15 sept. 2009
Dep. Mircea GROSARU

Read Full Post »

                       Anul acesta, începutul anului şcolar a fost deosebit faţă de anii anteriori. Pentru prima dată după mult timp, evenimentul a avut loc fără participarea politicienilor. Este o schimbare de salutat, întrucât învăţământul nu trebuie sub nici o formă politizat. Nu este o platformă pentru campania electorală. Procesul educaţiei este crucial pentru evoluţia oricărui popor. El trebuie ferit de lupta între diverşi poli de interese. De altfel, legea spune foarte clar că în şcoală nu este voie să se facă politică. Mulţi colegi de-ai noştri au fost sau mai sunt încă profesori. Unii, spre cinstea lor, uită că fac parte dintr-un partid atunci când intră în sala de curs. Alţii confundă catedra cu tribuna Parlamentului.

            Dincolo de profesia fiecăruia, politicienii ar trebui să aibă o singură preocupare faţă de învăţământ. Şi anume aceea de a elabora cele mai bune legi pentru sprijinirea procesului pedagogic. De a crea cadrul necesar pentru ca specialiştii din domeniu să îşi poată desfăşura activitatea în condiţii optime.

            Din păcate, învăţământul românesc trece printr-o perioadă foarte grea. Acest an şcolar îi urmează celui în care s-a înregistrat cel mai slab procent de promovabilitate la Bacalaureat – 67,4%  – din ultimul deceniu.

            Au existat judeţe, precum Ialomiţa, Călăraşi, Dâmboviţa şi Braşov, în care doar jumătate din numărul candidaţilor au luat toate examenele. Perspectivele sunt şi mai îngrijorătoare, în condiţiile în care nemulţumirea cadrelor didactice este în creştere, după micşorarea cu 25 % a salariului.

Harul şi dragostea de a-i învăţa pe tineri vor duce o luptă crâncenă cu discomfortul psihic cauzat de grijile cotidiene. 

            Este o situaţie delicată şi ne trebuie calm şi  înţelepciune pentru a trece peste ea. În acest context, revenim şi spunem că începutul de an şcolar fără politicieni este un important pas în faţă.

Sperăm că vor urma şi alţii, în spiritul depolitizării multor domenii de activitate în care clientele politică ocupă locuri nemeritate şi care au dus şi vor duce în continuare la neprofesionalism şi non performanţe în domenii în care nu ne mai putem permite nici un moment acest lucru, pentru că intrarea în Uniunea Europeană şi din acest punct de vedere implică altceva.

 Vă mulţumesc

 15 sept. 2009

Dep. Mircea  GROSARU

Read Full Post »

« Newer Posts