Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for the ‘Activitate Profesională’ Category

convietuiriAm fost invitat, ieri, în studioul TVR, de unde s-a transmis o ediţie a emisiunii „Convieţuiri” dedicată, printre altele, activităţilor recente ale Asociaţiei Italienilor din România – RO.AS.IT.
Am vorbit mai întâi despre festivalul intercultural „Confluenţe”, un festival care creşte de la un an la altul şi care arată faptul că minorităţile naţionale sunt foarte unite. Acest eveniment, care a ajuns deja la a treia ediţie, este apreciat nu numai de etnici, ci şi de populaţia majoritară. Minorităţile naţionale sunt factori constitutivi ai statului şi ai poporului român. Au contribuit la cultura şi la tradiţiile româneşti. Noi ne mândrim cu ansamblul de dansuri tradiţionale „Siamo di nuovo insieme”, care este foarte apreciat la Bucureşti şi peste tot unde ne reprezintă. Am evoluat şi din punctul de vedere al costumelor. La început, aveam doar din regiunea Friuli – Veneţia, de unde provin mulţi etnici. Acum, avem costume reprezentative din mai multe zone ale Italiei.

Un alt subiect de discuţie a fost conferinţa internaţională „Minorităţile naţionale în strategia europeană. Studiu de caz: italienii din România”, care avusese loc cu numai o zi înainte, la Palatul Parlamentului. Am organizat acest eveniment, împreună cu Departamentul pentru Relaţii Intertnice şi cu Institutul Democraţilor Europeni, pentru că am vrut să arătăm că activitatea noastră nu se limitează la aria culturală. Am strâns laolaltă politicul, şcoala, biserica, administraţia, instituţii ale statului român şi italian, mediul de afaceri. Consider că şcoala, introducerea predării în limba italiană maternă, este cea mai mare reuşită a noastră. Din acest an, avem acoperite toate clasele, începând cu cea pregătitoare. De asemenea, anul acesta avem avem trei studenţi italieni admişi bursieri la Secţia de Limbă şi Literatură Italiană din Universitatea Bucureşti.

Un alt eveniment important pentru RO.AS.IT. a fost vernisarea, la Geneva, a expoziţiei „De la emigrare la intergrare”. Am rămas impresionat pentru că au fost foarte mulţi vizitatori. În Europa se ştia mai puţin despre emigraţia italiană în România.
Întotdeauna există loc de mai bine şi vrem să facem din ce în ce mai mult, mai ales că avem alături de noi reprezentanţii Guvernului României, care ne-au acordat mereu un sprijin important.

CLICK AICI pentru vizionarea emisiunii.

Read Full Post »

DSC_5330Am participat, ieri, la o conferinţă pe tema Risk Managementului în finanţarea companiilor româneşti, organizată de BusinessMark şi Legal Magazin, în parteneriat cu Ministerul Economiei. După ce antevorbitorii mei, în speţă domnii Varujan Vosganian şi Cristian Pârvan, s-au referit la economie în general şi, respectiv, la mediul de afaceri, am considerat că era benefic pentru discuţii să restrâng şi mai mult cadrul. M-am referit la situaţia economică a oamenilor „de rând”.
Am vorbit, aşadar, despre Legea falimentului persoanelor fizice, care ar putea să treacă prin Parlament şi să fie adoptată în cel puţin un an de acum înainte, realist vorbind. Principalele obstacole sunt legate de poziţia Băncii Mondiale şi a Fondului Monetar Internaţional, care au dat un „nu” pentru acest proiect de lege. Asociaţia Română a Băncilor le-a trimis o scrisoare prin care le-a atras atenţia că nu este momentul potrivit pentru a fi adoptată Legea falimentului persoanelor fizice şi aceste instituţii au venit cu o poziţie oficială în care au spus că nu este cazul să ne gândim la adoptarea ei.
Sunt convins, însă, că este momentul apariţiei unei asemenea legi. Vom trimite o scrisoare oficială Băncii Naţionale de la Camera Deputaţilor, în care vom solicita să ni se transmită nişte date oficiale ale Băncii Naţionale, pentru că vrem să ştim câte sunt persoanele din România care au datorii mai mari de 10.000 de euro la bănci şi pe care nu le-au achitat. În funcţie de răspunsul lor, o să ştim acum câţi potenţiali clienţi la falimentul persoanelor fizice avem ca să putem să facem o previziune şi pentru instanţă, pentru că se aglomerează instanţele de judecată.

Read Full Post »

conferinta lobbyComisia Juridică, de Disciplină şi Imunităţi a Camerei Deputaţilor a organizat, ieri, o dezbatere privind activitatea de lobby în spaţiul UE pentru a răspunde la întrebarea dacă trebuie sau nu reglementată această activitate.

Discuţiile, foarte interesante, între invitaţi cu prestanţă în domeniul juridic, au avut în centru preocuparea reglementării activităţii de lobby în sensul delimitării acesteia de traficul de influenţă, pragul fiind foarte fragil.

Toate luările de cuvânt au demonstrat o bună pergătire şi un interes real pentru domeniu. Am apreciat, însă, în mod deosebit discursurile prof. univ. dr. Mircea Duţu, preşedintele Institutului de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române, şi al Secretarului de Stat în cadrul Ministerului Justiţiei, Florin Moţiu.

Au fost prezentate şi dezbătute Proiectul de Lege privind reglementarea activităţilor de lobby în România şi Propunerea legislativă privind organizarea activităţii de lobby. De asemenea, s-a vorbit despre Codul de Etică al practicienilor de lobby şi advocacy.

Read Full Post »

mircea_grosaruAm participat, alături de Excelenţa Sa Diego Brasioli, ambasadorul Italiei la Bucureşti, la emisiunea „Investiţi în România”, transmisă pe TVR Internaţional la data de 5 iunie. Emisiunea a avut ca temă proiectele sociale ale oamenilor de afaceri italieni din ţara noastră.

S-a discutat, în primul rând, despre relaţia specială care există între România şi Italia, favorizată, în opinia mea, de spiritul asemănător al celor două popoare. După Revoluţia din 1989 s-a petrecut un fenomen extraordinar, o apropiere imediată dintre România şi Italia. Cum s-au deschis graniţele, primii români au mers în Italia. De asemenea, primii investitori străini în România au fost italienii. Desigur, au mai existat şi momente tensionate, cauzate de excepţii, dar atunci s-a intervenit la nivel politic şi s-a rezolvat imediat.
Apropo de politică, a fost comentată şi declaraţia comisarului UE Günther Oettinger, potrivit căruia România, Italia şi Bulgaria ar fi ţări neguvernabile. Sunt convins că Oettinger şi-a exprimat un punct de vedere personal, dar trebuie să remarcăm un lucru: România, Italia şi Bulgaria au gestionat mai bine criza economică decât alte ţări, precum Grecia, Cipru, Spania şi Portugalia, care se confruntă şi în prezent cu probleme majore.

Colaborarea care există între România şi Italia reprezintă un exemplu de relaţie bilaterală. În grupul minorităţilor naţionale din Parlamentul României suntem 18 minorităţi total diferite. Poate tocmai de aceea colaborăm atât de bine. În acelaşi timp, fiecare dintre celelalte minorităţi reprezintă un exemplu pentru noi. Concret: pentru că unele etnii puteau învăţa în şcoli în limba maternă, am conceput un proiect a cărui finalitate a fost reintroducerea, după aproape 60 de ani, a studiului în limba italiană ca limbă maternă la Liceul „Dante Alighieri” din Bucureşti. Iniţial, proiectul nostru a fost privit cu scepticism, dar iată că, după 8 ani, „Dante Alighieri” a ajuns liceul cel mai căutat din ţară, nu doar din Bucureşti, cu o medie de 4,3 cereri pe loc. Au trebuit create patru clase pregătitoare, nu una, cum era prevăzut iniţial.

Copiii vor să înveţe limba italiană. Şcoala este unul dintre sectoarele în care am investit foarte mult. Asociaţia Italienilor din România – RO.AS.IT. a investit în tineret, în ceea ce va fi.

Read Full Post »

La sfârşitul săptămânii trecute a avut loc Congresul Naţional al avocaţilor. Evenimentul s-a desfăşurat la Hotel Intercontinental din Bucureşti, în prezenţa a numeroase personalităţi din lumea justiţiei.

Dintre documentele importante luate în discuţie menţionez:
– Raportul de activitate al Consiliului Uniunii Naţionale a Barourilor din România ;
– Prezentarea sistemului de vot electronic
– Centralizator la chestionarul de investigaţie socio-profesională al U.N.B.R. conform adresei nr. 40/09.01.2013 – răspunsurile barourilor
– Apărarea apărării. Cartea albă privind situaţia şi evoluţia profesiei de avocat din România, după 1990 până în prezent
– Contract licenţă card încheiat între Consiliul Barourilor Europene – CCBE şi Uniunea Naţională a Barourilor din România – U.N.B.R. prin care, CCBE cedează titularului licenţei, U.N.B.R., iar acesta primeşte dreptul exclusiv de a produce cartea de identitate standard a CCBE, cu adăugarea propriului său logo şi de a-l distribui avocaţilor din România
– Studiu privind percepţia populaţiei asupra rolului şi poziţiei profesiei de avocat în societate. Cunoaşterea activităţilor şi a serviciilor avocaţiale, realizat de Institutul Roman pentru Evaluare si Strategie
– Studiu privind comunitatea avocaţilor din România, opiniile avocaţilor despre organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, privind organele de conducere a profesiei, acţiunile acestora şi relaţiile lor cu acestea realizat de Institutul Roman pentru Evaluare şi Strategie
– Strategie de comunicare privind Uniunea Națională a Barourilor din România – U.N.B.R., realizată de Institutul Roman pentru Evaluare şi Strategie
– Probleme de interpretare şi aplicare a legislaţiei profesiei de avocat

Fragmente din discursul preşedintelui UNBR, Gheorghe Florea:

“(…)
Într-o perioadă în care procesul de consolidare a statului de drept se face prin punerea în aplicare a patru noi coduri esenţiale, recent intrate în vigoare sau în perspectivă imediată de aplicare, avocaţii apreciază că este esenţială atât garantarea accesului egal la justiţie prin apărarea prin mijloace egale a celor implicaţi în proceduri judiciare de orice natură cât şi garantarea prin profesionist în domeniul dreptului a accesului la drept prin procurarea de informaţii şi consiliere juridică. Legile sunt făcute pentru şi în folosul celor cărora le sunt destinate: cetăţenii, agenţii economici, instituţii şi autorităţi.

Congresul din acest an va evalua si va propune autorităţilor mecanisme de veritabilă siguranţă a cetăţenilor prin drept: funcţionarea structurilor de asistenţă judiciară, aplicarea politicilor de informare a cetăţenilor elaborate în programe şi planuri estompate de agenda imixtiunii nepermise a politicului în domenii de activitate a autorităţilor judiciare independente, sprijinirea oamenilor pentru prevenirea şi soluţionarea conflictelor prin proceduri alternative celor judiciare.

Avocaţii constată din ce în ce mai mult că în majoritatea cazurilor consultaţia juridică este suficientă pentru a rezolva o problema legală.

Avocaţii constată că, în perioada analizată, costurile accesului la informaţii cu conţinut juridic sau a accesului la justiţie cresc şi au tendinţă de creştere. Majorarea gradului de fiscalizare a accesului la justiţie fie prin modificarea taxelor judiciare fie prin instituirea obligatorie a unor taxe de acces la informaţii organizate prin registre de interes public încredinţate unor centre de control private şi prin proceduri prealabile prin care legea însăşi proclamă avantajul unor servicii profesionale plătite în raport cu exercitarea a însăşi puterii judecătoreşti au produs şi produc distorsionări privind apărarea cetăţenilor.

Este prioritară orientarea avocaţilor pentru sprijinirea politicilor publice de iniţiere şi dezvoltare a asigurărilor private pentru cheltuieli juridice pentru acoperirea de către asigurator a cheltuielilor de consultanţă juridică, a costurilor legate de proceduri judiciare, inclusiv a celor de obţinere şi realizare a apărării prin avocat. În majoritatea ţărilor europene cetăţenii pot încheia o asigurare pentru acoperirea costurilor procedurilor juridice, judiciare sau extrajudiciare de reprezentare sau apărare ori de consultanţă prin avocat. Informarea completă asupra tuturor metodelor legale de soluţionare alternativă a conflictelor cu conţinut juridic – consiliere, tratative, arbitraj, tranzacţionare, mediere a fost şi poate fi făcută totdeauna, prin avocat. (…)”

Fragmente din discursul preşedintelui României, Traian Băsescu:

„Aveţi o misiune extrem de importantă. Nu o definesc ca fiind dficilă pentru că nici procurorii sunt nu vor să acuze de dragul de a acuza. Aveţi obligaţia de a crea acel echilibru în raport cu procurorul în aşa fel încât judecătorul să ia decizia corectă (…)

Văd avocatul ca parte a statului de drept. Cred că avocatul, cu cât este mai competent şi egal în faţa judecătorului, cu atât actul judecătoresc va fi înfăptuit mai corect (…)

Fără profesia de avocat şi fără garatntarea drepturilor avocatului în sistemeul legislativ românesc, practic nu am putea vorbi de democraţie (…)

Meseria dumneavoastră este nu numai o meserie liberă, dar şi o meserie în care sistemul de piaţă a reuşit (…)

România are deja reputaţia unei ţări în care avocatura se face în mod serios şi adesea extrem de eficient”.

Read Full Post »

Centrul Naţional de Pregătire şi Perfecţionare a Executorilor Judecătoreşti din România a organizat, la Hotel JW Marriott, conferinţa cu tema „Impactul Noului Cod de Procedură asupra vieţii juridice româneşti”. Conferinţa a avut caracter de dezbatere privind unele dispoziţii cuprinse în Cartea a V-a, „Despre executarea silită”.
A fost prezentat proiectul pentru modificarea Legii nr. 134/2010, care vizează atât găsirea unor remedii pentru eliminarea desifucţionalităţilor, a necorelărilor unor texte şi a formalismului excesiv, cât şi introducerea unor aspecte care au rămas în afara reglementării. S-au luat în discuţie: principalele modificări propuse în materia executării silite, în general; principalele modificări propuse în cadrul executării silite indirecte; principalele modificări propuse în cadrul executării silite directe.

Read Full Post »

În zilele de 6 şi 7 decembrie am participat, la Bruxeles, la o conferinţă pe tema drepturilor fundamentale intitulată «Justiţia în austeritate ». Discursul meu a abordat situaţia cetăţenilor de etnie rromă :

« Atât ca reprezentant al Grupului Parlamentar al minorităţilor naţionale, cât şi ca membru al Comisiei pentru Afaceri Europene din Camera Deputaţilor, felicit Agenţia pentru drepturi fundamentale a Uniunii Europene pentru preocupările sale şi contribuţia importantă la lupta contra discriminării etnice.

Ultimul raport anual al Agenţiei arată că în România nu s-au înregistrat incidente cu caracter rasist importante.

Desigur, nu putem ignora particularitatea situaţiei rromilor, singurul capitol al « discriminării etnice » unde există încă dificultăţi majore.

Raportul însuşi spune că problema populaţiei rrome în Uniunea Europeană rămâne o preocupare şi că informaţiile recente arată că situaţia acestei categorii este critică în ceea ce priveşte sănătatea, educaţia, locurile de muncă, locuinţele, sărăcia şi discriminarea.

În acest context, acţiunile UE în acest domeniu sunt remarcabile.

Consiliul Uniunii Europene a adoptat comunicatul Comisiei Europene despre un cadru european pentru strategiile naţionale de integrare a rromilor până în 2020.

În ceea ce priveşte discriminarea etnică în domeniul educaţiei, vreau să subliniez că România a adoptat o lege care îi discriminează pozitiv pe rromi, în sensul că există locuri rezervate pentru elevii şi studenţii din aceasta minoritate.

Aceasta nu este singura dispoziţie legală prin care România se remarcă în ceea ce priveşte drepturile acordate minorităţilor. Cea mai mare parte a dumneavoastră ştie că toate minorităţile, inclusiv rromii, au un loc rezervat în Camera Deputaţilor.

De asemenea, în domeniul Justiţiei, Noul Cod de procedură civilă stipulează faptul că cetăţenii români care aparţin minorităţilor naţionale au dreptul de a se exprima în limba maternă în tribunal. (art.18 alin. 2).

Sărăcia rămâne principala cauză a sub-dezvoltării acestei comunităţi. Fondurile şi finanţarea programelor destinate rromilor sunt cu siguranţă principala noastră problemă. Dificultăţile importante rezidă în tradiţiile rromilor. Mă refer la căsătoriile între minori sau la împiedicarea copiilor de a merge la şcoală.

Autorităţile române întreprind acţiuni diverse şi intense pentru a atenua impactul acestor tradiţii, dar aceste comunităţi opun o rezistenţă puternică la schimbare.

O altă problemă cu care ne confruntăm în prezent este circulaţia cetăţenilor de etnie rromă în ţările UE. Pe de o parte, autorităţile din statele de destinaţie ne consideră responsabili de această situaţie. Pe de altă parte, autorităţile române nu pot adopta măsuri care să încalce normele europene şi internaţionale, deci nu pot îngrădi circulaţia acestor persoane, care sunt cetăţeni europeni.

Raportul menţionează : « În iunie 2011, CEDO a decretat că expulzările forţate ale rromilor de origine română şi bulgară din Franţa, petrecute în vara lui 2010, au fost incompatibile cu conceptul de demnitate umană şi reprezintă o violare a articolului E pe ne-discriminare şi a articolului 31 paragraf 2 pe drepturile Cartei Sociale Europene »

Observaţi că, în cea mai mare parte a cazurilor, problema este în realitate una falsă. Aceasta deoarece cetăţenii europeni, beneficiari ai libertăţii de circulaţie, nu sunt scutiţi de rigorile legii în ţările unde comit delictele. Reacţia potrivnică a populaţiilor locale vine după reacţia autorităţilor şi după expulzările motivate de diferitele delicte comise de aceste persoane.

În consecinţă, credem că statul pe teritoriul căruia sunt comise delictele are dreptul de a aplica justiţia, fără să blameze un alt stat membru sau un fenomen social ale cărui rădăcini sunt foarte complexe.

Suntem întru-totul de acord cu modul de abordare al Agenţiei, precum şi ale UE şi Consiliului European. Subliniem necesitatea unei rezolvări a problemei minorităţii rrome la nivel european.

Faptul că în România există una dintre cele mai mari comunităţi rrome arată toleranţa populaţiei majoritare de-a lungul istoriei. Această toleranţă este activă şi în acest context. Exemplul de intoleranţă prezentat în raport, « un zid de trei metri înălţime construit de autorităţile din Baia Mare în jurul unui cartier locuit exclusiv de rromi », este o exagerare. În realitate, zidul nu are mai mult de doi metri înălţime şi 100 de metri lungime, iar el separă 5 clădiri de o şosea pentru a-i proteja pe copii de accidentele care fuseseră numeroase în anii precedenţi. Recent, tribunalul a decis că acest zid nu face nicio discriminare ».

Read Full Post »

Older Posts »