Feeds:
Articole
Comentarii

Posts Tagged ‘justitia in austeritate’

În zilele de 6 şi 7 decembrie am participat, la Bruxeles, la o conferinţă pe tema drepturilor fundamentale intitulată «Justiţia în austeritate ». Discursul meu a abordat situaţia cetăţenilor de etnie rromă :

« Atât ca reprezentant al Grupului Parlamentar al minorităţilor naţionale, cât şi ca membru al Comisiei pentru Afaceri Europene din Camera Deputaţilor, felicit Agenţia pentru drepturi fundamentale a Uniunii Europene pentru preocupările sale şi contribuţia importantă la lupta contra discriminării etnice.

Ultimul raport anual al Agenţiei arată că în România nu s-au înregistrat incidente cu caracter rasist importante.

Desigur, nu putem ignora particularitatea situaţiei rromilor, singurul capitol al « discriminării etnice » unde există încă dificultăţi majore.

Raportul însuşi spune că problema populaţiei rrome în Uniunea Europeană rămâne o preocupare şi că informaţiile recente arată că situaţia acestei categorii este critică în ceea ce priveşte sănătatea, educaţia, locurile de muncă, locuinţele, sărăcia şi discriminarea.

În acest context, acţiunile UE în acest domeniu sunt remarcabile.

Consiliul Uniunii Europene a adoptat comunicatul Comisiei Europene despre un cadru european pentru strategiile naţionale de integrare a rromilor până în 2020.

În ceea ce priveşte discriminarea etnică în domeniul educaţiei, vreau să subliniez că România a adoptat o lege care îi discriminează pozitiv pe rromi, în sensul că există locuri rezervate pentru elevii şi studenţii din aceasta minoritate.

Aceasta nu este singura dispoziţie legală prin care România se remarcă în ceea ce priveşte drepturile acordate minorităţilor. Cea mai mare parte a dumneavoastră ştie că toate minorităţile, inclusiv rromii, au un loc rezervat în Camera Deputaţilor.

De asemenea, în domeniul Justiţiei, Noul Cod de procedură civilă stipulează faptul că cetăţenii români care aparţin minorităţilor naţionale au dreptul de a se exprima în limba maternă în tribunal. (art.18 alin. 2).

Sărăcia rămâne principala cauză a sub-dezvoltării acestei comunităţi. Fondurile şi finanţarea programelor destinate rromilor sunt cu siguranţă principala noastră problemă. Dificultăţile importante rezidă în tradiţiile rromilor. Mă refer la căsătoriile între minori sau la împiedicarea copiilor de a merge la şcoală.

Autorităţile române întreprind acţiuni diverse şi intense pentru a atenua impactul acestor tradiţii, dar aceste comunităţi opun o rezistenţă puternică la schimbare.

O altă problemă cu care ne confruntăm în prezent este circulaţia cetăţenilor de etnie rromă în ţările UE. Pe de o parte, autorităţile din statele de destinaţie ne consideră responsabili de această situaţie. Pe de altă parte, autorităţile române nu pot adopta măsuri care să încalce normele europene şi internaţionale, deci nu pot îngrădi circulaţia acestor persoane, care sunt cetăţeni europeni.

Raportul menţionează : « În iunie 2011, CEDO a decretat că expulzările forţate ale rromilor de origine română şi bulgară din Franţa, petrecute în vara lui 2010, au fost incompatibile cu conceptul de demnitate umană şi reprezintă o violare a articolului E pe ne-discriminare şi a articolului 31 paragraf 2 pe drepturile Cartei Sociale Europene »

Observaţi că, în cea mai mare parte a cazurilor, problema este în realitate una falsă. Aceasta deoarece cetăţenii europeni, beneficiari ai libertăţii de circulaţie, nu sunt scutiţi de rigorile legii în ţările unde comit delictele. Reacţia potrivnică a populaţiilor locale vine după reacţia autorităţilor şi după expulzările motivate de diferitele delicte comise de aceste persoane.

În consecinţă, credem că statul pe teritoriul căruia sunt comise delictele are dreptul de a aplica justiţia, fără să blameze un alt stat membru sau un fenomen social ale cărui rădăcini sunt foarte complexe.

Suntem întru-totul de acord cu modul de abordare al Agenţiei, precum şi ale UE şi Consiliului European. Subliniem necesitatea unei rezolvări a problemei minorităţii rrome la nivel european.

Faptul că în România există una dintre cele mai mari comunităţi rrome arată toleranţa populaţiei majoritare de-a lungul istoriei. Această toleranţă este activă şi în acest context. Exemplul de intoleranţă prezentat în raport, « un zid de trei metri înălţime construit de autorităţile din Baia Mare în jurul unui cartier locuit exclusiv de rromi », este o exagerare. În realitate, zidul nu are mai mult de doi metri înălţime şi 100 de metri lungime, iar el separă 5 clădiri de o şosea pentru a-i proteja pe copii de accidentele care fuseseră numeroase în anii precedenţi. Recent, tribunalul a decis că acest zid nu face nicio discriminare ».

Reclame

Read Full Post »

Voi participa, între 6 şi 7 decembrie, la o Conferinţă pe tema drepturilor fundamentale intitulată „Justiţia în austeritate”. Evenimentul se desfăşoară la Bruxeles, sub patronajul Preşedintelui Parlamentului European, şi se bucură de prezenţa a numeroase personalităţi din domeniul justiţiei, precum domnul Tadeusz Zwiefka (foto), membru al Comisiei pentru Afaceri Legale si membru al comitetului de combatere a crimei organizate, a corupţiei şi a spălării banilor.
Vor mai lua cuvântul:

 

 

 

 

Martin Schulz – preşedintele Parlamentului European

 

 

 

 

 

Loucas Louca – membru al Baroului din Nicosia

 

 

 

 

 

Morten Kjaerum – director al Agentiei UE pentru Drepturi Fundamentale

 

 

 

 

 

Viviane Reding – vicepresedinte al Comisiei Europene

 

 

 

 

Navanethem Pillay – Înalt Comisar al Naţiunilor Unite pentru Drepturile Omului

 

 

 

 

 

 

Juan Fernando Lopez Aguilar – preşedinte al Comisiei Parlamentului European pentru Libertăţile Civile

 

 

 

 

 

Paula Teixeira da Cruz – ministrul portughez al Justiţiei

 

 

 

 

 

Maura McGowan – vicepreşedinte al Baroului pentru Anglia şi Ţara Galilor

 

 

 

 

 

Lotta Hakansson-Harju – membru al Comitetului Regiunilor Uniunii Europene

 

 

 

 

 

Claude Moraes – membru al Comitetului Parlamentului European pentru Libărtăţi Civile

 

 

 

 

Luigi Berlinguer – membru al Parlamentului European

 

 

 

 

Julia Laffranque – reputat jurist din Estonia

 

 

 

 

 

 

Marcella Prunbauer-Glaser – preşedinte al Consiliului Barourilor şi Societăţilor Juridice din Europa

 

 

 

 

Miguel Carmona Ruano – preşedinte al Reţelei Europene a Consiilor pentru Justiţie

 

 

 

 

 

 

Joanna Goodey – expert în justiţie

 

 

 

 

Nils Muižnieks – comisar pentru Drepturile Omului în cadrul Consiuliului Europei

 

 

 

 

 

Jonas Grimheden – manager pe proiecte legate de justiţie în cadrul Agenţiei pentru Drepturile Omului

 

 

 

 

Jozef de Witte – expert în probleme legate de Drepturile Omului

 

 

 

 

 

 

Dick Heimans – vicepreşedinte al Departamentului de justiţie din Comisia Europeană.

Read Full Post »